Planul Urbanistic General al Râșnovului – Observațiile Consilierului local Horia Motrescu și Răspunsurile Elaboratorului

Pe pagina 18 a Regulamentului Local Urbanistic (RLU) al Planului Urbanistic General (PUG) se menționează că „Pentru extinderea zonei construibile pe aceste terenuri, Consiliul Local își asumă responsabilitatea realizării infrastructurii și a utilităților necesare amplasării obiectivelor prevăzute”. Cu toate acestea, observăm că nu se precizează un termen, nu există o analiză detaliată a costurilor sau un plan concret.
Având în vedere că intravilanul s-a extins și prin PUG aflat în vigoare (elaborat în 1997), dar zonele nou incluse nu beneficiază în prezent de infrastructură și utilități adecvate, este crucial să acordăm prioritate aducerii acestor servicii prin intermediul noului PUG. Un exemplu în acest sens este zona Glăjerie, care a fost inclusă în intravilan odată cu ultimul PUG, dar care nu dispune de acces la apă, canalizare, gaze, transport în comun și trotuare – elemente esențiale pentru o viață normală într-un oraș și într-o Stațiune de Interes Național. Pe lângă aceasta, avem nevoie de garanții că, în cazul unei noi extinderi a intravilanului, zonele nou incluse vor beneficia de infrastructură și utilități corespunzătoare. Este imperativ să includem în PUG un plan detaliat al rețelelor tehnico-edilitare, astfel încât dezvoltarea acestor zone să se desfășoare într-un mod sustenabil și să răspundă nevoilor locuitorilor în mod adecvat. Totodată, este necesar să obținem informații cu privire la disponibilitatea fondurilor necesare pentru a asigura infrastructura acestor zone imediat ce acestea devin parte a zonei urbane. Aceste cheltuieli trebuie să fie reflectate în Planul de Buget al orașului.
Din aceste motive, solicităm să se acorde prioritate investițiilor pentru aducerea la conformitate a zonelor aflate în prezent în intravilanul localității, înaintea extinderii intravilanului, pentru a ne asigura că se îndeplinesc condițiile minime necesare unei vieți normale într-un oraș și de asemenea, limitarea extinderii suprafeței intravilane la dimensiuni realiste, care pot fi susținute de Rasnov cu investițiile în infrastructură. Acest lucru este susținut de Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, Capitolul III. Planificarea dezvoltării teritoriului național, Capitolul VI. Planificarea dezvoltării locale durabile și reglementarea urbanistică a teritoriului la nivel local. Sectiunea 2, Art. 45 despre Elaborarea PUG:
“(1) Elaborarea PUG este obligatorie pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, cu privire la întreg teritoriul administrativ al acesteia, atât intravilan cât și extravilan.
(2) PUG cuprinde reglementări urbanistice, aplicabile la nivelul întregii unități administrativ- teritoriale, cu privire la:
h) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a infrastructurii de sănătate, educaționale, sociale, culturale și sportive, asigurând o calitate crescută a vieții și servicii publice eficiente;
i) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a infrastructurii de sănătate, educațional, sociale, culturale și sportive;”

“Memoriul General al P.U.G., capitolul 4, subcap. 4.2., cuprinde Planul de Acțiune. În versiunea preliminară s-a exprimat de către proiectantul general al P.U.G. o serie de principii pe care administrația locală le va avea în vedere în momentul în care îşi va stabili un program de investiţii. Planul de acțiune transpune în plan spatial obiectivele strategice, prioritatile şi categoriile de proiecte identificate, şi evidențiaza resursele fizice, umane, de infrastructura sau alți factori care condiționeaza sau influenteaza dezvoltarea locală. Practic, elaborarea planului de acțiune va implica definirea activitatilor necesare a fi întreprinse pentru a pune în practica strategia de intervenție (activitati responsabili, termene limita, rezultate, etc.).
Există o strategie de dezvoltare locală, care este în curs de elaborare şi aprobare şi, aşa după cum prevede Legea 350/2001, din care vom prelua elementele necesare completării capitolului 4 din Memoriul General (una din caracteristicile strategiei este acea de a prioritiza, deci P.U.G. se va plia pe această propunere, la momentul agregării acesteia). De asemenea am primit informatii referitoare la proiectele cu finantare europeana sau guvernamentala implementate in ultimi 5 ani si lista de proiecte de investitii aflate in pregatire, direct de la primărie (se poate consulta varianta de Memoriu General revizuită).”

Cu ocazia ultimului PUG a fost extins intravilanul localității în zona Glăjerie. Astfel, regăsim la pagina 84:

“Extinderea destinată zonei de locuințe este desfășurată de-a lungul DJ101, zona fiind cunoscută sub numele de Glajarie. Prin această extindere se urmărește omogenizarea, unificarea trupurilor de intravilan existent rezultate din diverse documentații de urbanism aprobate (PUD/PUZ), crearea unei unități compoziționale a unei zone dezvoltate în prezent total haotic. Acest lucru se poate realiza prin trasarea, cu caracter orientativ, a unor trasee de străzi ce au rol de a orienta parcelarile viitoare.”
În stânga e captura de ecran cu harta zonei Glăjerie așa cum apare în PUGul actual. Zona încercuită cu roșu este zona intravilană.

În Trupul Glăjerie parcelarea originală a fost de-a lungul șoselei, fiecare parcelă având acces la șosea; și fiecare parcelă având o bucată de intravilan (pe care am încercuit-o orientativ cu roșu în captura de ecran de pe site-ul ANCPI. Prin urmare, în prezent, majoritatea parcelelor din Glăjerie cuprind o suprafață de intravilan în apropierea șoselei.

Când aceste parcele lungi și înguste, care adesea urcă pe deal sau traversează râul, devin intravilane, apar disfuncționalități majore. Avem deja exemple concrete de proprietari din zonele Glăjerie si Cheia care au trecut terenuri în intravilan, parcelându-le în mod defectuos fără a crea un drum de acces corespunzător. Ca rezultat, au fost vândute parcele la care nu se poate ajunge cu mașina, multe dintre ele fiind peste râu.

Este esențial să subliniez importanța existenței drumurilor de acces, deoarece acestea joacă un rol crucial în cazul intervențiilor cu autospeciale (pompieri, salvare, poliție). De altfel, au fost cazuri de urgență (incendiu) la care s-a intervenit foarte greu tocmai din acest motiv.

Extinderea intravilanului aici prin noul PUG poate crea disfuncționalități extrem de grave, ce pot pune în pericol viața umană.

Astfel, este necesar să abordăm și să soluționăm aceste disfuncționalități prin intermediul noului PUG. Pentru extinderea intravilanului în aceste zone complexe trebuie făcute studii detaliate, mai exact prin PUZ, pentru a analiza în profunzime aceste zone complexe.
Pe lângă rezolvarea disfuncționalităților ce pun în pericol viața oamenilor, este necesar să fie adresate și problemele legate de infrastructură și serviciile publice, pentru a crea un mediu urban sigur și funcțional pentru toți locuitorii.

“Disfuncţionalitățile din zona Glajerie sunt cele legate de aprobarea a numeroase P.U.Z.-uri de parcelare, neconforme cu legislația în vigoare, dar care, tot din punctul de vedere al legislaţiei suntem obligaţi în a le prelua. Provocările sunt legate de „omogenizarea” zonei raportat la aceste documentaţii.
Nu înțeleg sensul afirmației: „necesitatea unui P.U.Z. în trupurile Glǎjerie şi Cheie”. Păi tocmai în aceste zone s-au aprobat peste 200 de P.U.Z.-uri. De ce ar fi nevoie de încă un P.U.Z.? Sau de un P.U.Z. coordonator? Sau … ?”

Pentru a asigura o dezvoltare urbană sustenabilă, trebuie să acordăm o atenție deosebită gestionării cursurilor de apă din orașul Râșnov. În prezent, cel mai important curs de apă, pârâul Ghimbasel, traversează orașul pe o secțiune regularizată cu maluri din beton armat sau zidărie de piatră. Odată cu extinderea zonei intravilane cu ocazia PUG-ului în vigoare, a apărut necesitatea de a extinde zona de regularizare atât în aval, cât și în amonte, acolo unde orașul s-a extins și s-au construit locuințe. Avem deja situații în care aceste zone au fost afectate de inundațiile din trecut. Pentru a preveni astfel de probleme în viitor, este esențial să ne asigurăm că albiile cursurilor de apă sunt curățate și că nu există obstacole care să împiedice scurgerea apelor în mod corespunzător. Însă, cel mai important lucru, Înainte ca Primăria să extindă intravilanul și să permită noi construcții, este imperativ să se realizeze lucrări de regularizare, precum îndiguiri, pe vaile Glajeriei (pârâul Mare) și pe Valea Râsnoavei (pârâul Mic), în scopul protejării construcțiilor turistice existente sau aflate în curs de dezvoltare. Evaluarea și estimarea costurilor asociate cu astfel de lucrări de infrastructură sunt, de asemenea, esențiale în luarea deciziilor privind extinderea intravilanului.

“La momentul avizării documentației P.U.G. vom înainta către A.P.M. Braşov şi Apele Române propunerea de lucrări de îndiguire pe văile Glǎjeriei şi Râşnoavei;”

În vechiul Plan Urbanistic General (PUG), la capitolul „Disfuncționalități”, identificăm, printre altele, următoarele aspecte:
Deficitul de dotări complementare locuințelor, precum unități de învățământ, facilități medicale, zone comerciale pentru alimente și alte produse, facilități sportive și recreative, spații verzi și servicii diverse. Absența unei rezerve de terenuri, proprietate a administrației locale, pentru dezvoltarea funcțiilor de interes public.

Este imperios necesar să abordăm aceste disfuncționalități în cadrul noului Plan Urbanistic General (PUG) și să evităm agravarea problemelor prin crearea de noi zone izolate, care să fie lipsite de dotări complementare pentru locuitori.

Cu toate acestea, regretabil, în noul PUG nu am identificat soluții concrete pentru rezolvarea acestor disfuncționalități. Mai mult decât atât, am observat propuneri care ar putea agrava problema. Un exemplu în acest sens este propunerea de includere în zona intravilană a unor zone izolate și îndepărtate de nucleul central al orașului, cum ar fi Trupul Forban (la o distanță de 19 km), Trupul Diham (la o distanță de 22 km), Trupul Glăjerie (la o distanță de 3-10 km), Trupul Cheia (la o distanță de 5-8 km) și Trupul Cumidava (la o distanță de 4,7 km).

Deși aceste zone sunt în general clasificate ca M4 (destinate caselor de vacanță, pensiunilor și hotelurilor), este previzibil că vor fi ocupate de rezidenți permanenți. În PUG sunt incluse chiar și câteva “insule” de zone rezidențiale în Cheia și Glăjerie. Faptul ca aceste zone sunt prea departe de nucleele de dotări din oraș generează o serie de probleme. Ele au un impact asupra infrastructurii, trebuie acoperite cu transport public, generează trafic suplimentar. Oamenii aceștia vor avea nevoie de transport și de acces la o serie de servicii publice esentiale, cum ar fi accesul la policlinici, școli și spații verzi. În plus, DN 73 traversează zona de locuit, fapt ce îngreunează traficul pe drumul Național dar în același timp creează și un număr mare de intersectii periculoase în intravilanul orașului.

Planificarea urbană este într-o continuă evoluție, adoptând concepte noi, sustenabile și moderne. Unul dintre aceste concepte este reprezentat de ideea „orașului de 15 minute” sau al „cartierului de 15 minute”, care a fost luat în considerare în elaborarea noului Plan Urbanistic General (PUG) al orașului Brașov. Ne dorim să implementăm și în Râșnov astfel de concepte de planificare urbană; nu există obstacole care să ne împiedice să o facem.

Pentru a înțelege mai bine, conceptul „orașului de 15 minute” implică faptul că majoritatea necesităților și serviciilor zilnice, precum locul de muncă, cumpărăturile, educația, îngrijirea sănătății și activitățile recreative, pot fi accesibile într-un timp de maxim 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta din orice punct al orașului. Această abordare are ca scop reducerea dependenței de autovehicule, promovarea unui stil de viață sănătos și durabil, îmbunătățirea bunăstării și a calității vieții pentru locuitorii orașului, dar și minimizarea investițiilor orașului venite cu extinderea intravilanului.

Cu toate acestea, propunerea actuală de PUG nu este în concordanță cu conceptul de „oraș de 15 minute” menționat în Articolul 45, punctul f) al noului Cod al Urbanismului. Este necesar să reevaluăm și să aducem ajustări acestei propuneri pentru a asigura o planificare urbană coerentă și sustenabilă în Râșnov, care să țină cont de nevoile și aspirațiile locuitorilor noștri.
Consider că este crucial să studiem în detaliu aceste disfuncționalități și să le rezolvăm înainte de a le agrava prin extinderea zonei intravilanului a orașului.

4. “Deficitul de dotări se poate rezolva, după aprobarea P.U.G., numai dacă APL va dispune de fonduri pentru edificarea de obiective de utilitate publică. Ce poate face P.U.G. este să indice, spațial, amplasarea (pe domeniul public şi/sau privat al UAT) de dotări şi servicii şi de a permite şi investitorilor privaţi de a realiza astfel de investiții (școli sau grădinițe private, after-school-uri);”

Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, PUG-ul trebuie să includă un astfel de plan. Acest plan ar trebui să evidențieze acțiunile, denumirea investițiilor, valoarea estimată a acestora, sursele posibile de finanțare, etapizarea realizării investițiilor, stadiul implementării la momentul programului și părțile responsabile de implementare.

De asemenea, conform Articolului 152 din Noul Cod al Urbanismului, este prevăzut că Planul urbanistic general trebuie să cuprindă în programul de investiții detalii privind mijloacele și măsurile pentru viabilizarea terenurilor propuse a fi introduse în teritoriul intravilan, inclusiv realizarea de drumuri, rețele tehnico-edilitare și lucrări de sistematizare verticală. Acestea trebuie să fie repartizate pe cheltuieli publice și private în cazul realizării de investiții în parteneriat public-privat, cu hotărâri ale Consiliului Local sau angajamente notariale ale sectorului privat de finanțare a acestor investiții.

“Planul de acțiune este unui singur în cadrul P.U.G., cel de la capitolul 4, subcapitolul 4.2. şi nu se elaborează pentru extinderea suprafeței de intravilan. Şi nici Programul de Investiții Publice. Extinderea intravilanului existente este generată (conceptul şi tehnic) de dinamica localităţii respective;”

În Noul Cod al Urbanismului, Art 48. Piesele scrise obligatorii ale PUG, regăsim:
“Piesele scrise obligatorii ale PUG sunt:
memoriul general care include raportul diagnostic;
regulamentul local de urbanism;
planul de acțiune pentru implementarea PUG și programul de investiții publice cu analize cost-beneficiu – monetizarea beneficiilor directe și indirecte sociale, economice și de mediu.”

Zone izolate și îndepărtate de centrul orașului ar urma să fie incluse într-o extindere a suprafeței intravilane cu 188%, însă aceste zone nu dispun în prezent de infrastructură modernă, precum străzi asfaltate, rețele de distribuție a apei, conducte de canalizare sau instalații de epurare a apelor uzate. În plus, în aceste zone densitatea clădirilor este mică și populația este redusă. Dacă Consiliul Local decide să extindă intravilanul construibil în aceste zone și să asigure infrastructură pentru zonele respective, costurile ar fi semnificative. O astfel de decizie ar trebui să fie justificată prin realizarea unei analize cost-beneficiu, precum și a costului de oportunitate. Trebuie sa vedem dacă beneficiile unei astfel de dezvoltări economice sunt mai mari decât costurile. O analiză cost-beneficiu (ACB) este o metodă de evaluare a costurilor și beneficiilor unei decizii. În cadrul unei astfel de analize, se calculează toate costurile și beneficiile implicate de o anumită acțiune sau decizie, iar apoi se compară acestea pentru a determina dacă beneficiile depășesc costurile sau nu. În cazul unei extinderi a suprafeței intravilane, o ACB ar putea implica calcularea costurilor construirii infrastructurii necesare, cum ar fi drumuri, rețele de apă și canalizare, instalații de epurare a apelor uzate, dar și costurile pe termen lung, costurile ecologice. Toate acestea ar trebui puse în balanță cu beneficiile economice și sociale ale acestei extinderi, cum ar fi creșterea economică a zonei, locuri de muncă, etc.

Pe lângă ACB, trebuie să luăm în considerare și analiza costului de oportunitate (ACO) pentru a evalua costurile pe care le renunțăm în favoarea unei alte oportunități. În esență, ACO poate fi văzut ca costul celei mai bune alternative renunțate.
De exemplu, atunci cand o comunitate decide să aloce resurse financiare pentru extinderea zonei urbane și pentru construirea infrastructurii aferente, costul de oportunitate ar fi reprezentat de faptul ca aceste resurse financiare nu pot fi utilizate pentru alte proiecte sau nevoi ale comunității. Analiza costului de oportunitate poate implica evaluarea costurilor si beneficiilor alternative, cum ar fi investițiile în alte proiecte sau nevoile comunității, pentru a determina dacă extinderea zonei urbane este cea mai bună opțiune pentru comunitate în acest moment.

“Analiza Cost – Beneficiu este un instrument analitic, cu ajutorul căruia se poate estima din punct de vedere al beneficiilor şi costurilor, care este impactul socio-economic care însoţeşte implementarea unui proiect de investitii. Analiza Cost – Beneficiu este necesară pentru a justifica dacă un proiect este oportun sau ce imbunatățiri are nevoie pentru a deveni fezabil din punct de vedere financiar. Astfel, o prima etapa în elaborarea unei analize cost beneficiu este stabilirea unei liste cuprinzătoare a tuturor costurilor şi beneficiilor asociate proiectului sau deciziei: costurile directe, indirecte, costurile cu riscul asociat investitiei, costul de oportunitate, etc. Beneficiile trebuie să includă atât veniturile directe şi indirecte cat şi beneficiile intangibile, cum ar fi creşterea producției datorita îmbunătăţirii calitatii muncii angajaților sau creşterea vânzărilor datorită cererii in crestere din partea clienților. Ulterior, o unitate de măsurare comună ar trebui apoi aplicată tuturor elementelor din listă. Trebuie avut grijă să nu se subestimeze costurile sau să se supraestimeze beneficiile. O abordare conservatoare, cu un efort conştient de a evita tendințele subiective la calcularea estimărilor, este cea mai potrivită variantă atunci când se atribuie valoare atât costurilor cât şi beneficiilor în scopul realizării unei analize cost- beneficiu.
Analiza cost beneficiu este un instrument analitic, financiar care ajută la estimarea proiectului de investiții din punct de vedere al necesității, necesității finanţării din fonduri publice, identificarea beneficiilor economico-sociale, determinarea gradului de finanţare.
Analiza Cost Beneficiu este absolut obligatorie în orice proiect de investiții fiind reglementată de Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, în vigoare de la 27.02.2017.
În cazul de faţă se aplică prevederile Legii 350/2001, art. 46, alin. 1^6, alin. 1^8, alin. 3 şi 4;”

La pagina 18 a documentului PUG – Regulament RLU aflam ca “suprafaţa intravilanului existent al Orașului Râșnov, la data demarãrii documentaţiei, este de 962.38Ha”, iar “suprafaţa intravilanului propus este de 2778.07ha”. Tot la pagina 18 din acelasi document, este mentionat că: “Necesităţile de extindere a localităţii au determinat includerea în intravilanul construibil a unor suprafeţe din extravilan, aflate fie în circuitul agricol, fie având alte destinaţii.” Însă nu sunt explicate pe larg aceste necesități de extindere cu 188% a intravilanului construibil. Solicităm extinderea suprafeței intravilane pe baza unor argumente transparente, fundamentate și documentate corespunzător.
În contextul unei astfel de creșteri semnificative a suprafeței intravilane, care implică costuri semnificative, este important să înțelegem raționamentul care stă la baza acestei decizii. Această transparență este esențială pentru a elimina orice speculații sau suspiciuni cu privire la prioritizarea intereselor private în detrimentul celor publice.
Prin înțelegerea clară a motivației din spatele extinderii intravilanului, ne asigurăm că deciziile luate în procesul de planificare urbană sunt orientate către beneficiul general al comunității și că interesele publice sunt protejate și promovate în mod corespunzător. Astfel, transparența în această chestiune crucială consolidează încrederea și implicarea cetățenilor în dezvoltarea localității noastre.

“Extinderea intravilanului existent este generată de dinamica localităţii Râşnov din ultima perioadă, concretizată prin aprobarea a peste 200 de documentații P.U.Z., în marea lor majoritate în extravilanul aprobat de P.U.G. în vigoare;”

În noul Cod al Urbanismului, Art. 152: Introducerea terenurilor în teritoriul intravilan al unităților administrativ-teritoriale, regăsim la punctul 3) “Propunerile privind creșterea suprafeței teritoriului intravilan al localităților, se fundamentează pe baza densității demografice și a dinamicii economice incluzând prognozele de creștere demografică și dezvoltare economică, a capacității bugetului local de a întreține investițiile publice solicitate prin mărirea intravilanului.”
Este necesar să înțelegem cum s-a fundamentat PUG-ul pe baza „dinamicii economice, incluzând prognozele de creștere demografică și dezvoltare economică, precum și capacitatea bugetului local de a susține investițiile publice solicitate prin extinderea intravilanului.”. Este necesar ca noul PUG să fie corelat cu Planul de Buget al orașului.
În grupul celor 10 UAT urbane din județ, orașul Râșnov avea o densitate de 120.4 locuitori pe km2 conform datelor INS. Densitatea Populatiei în cadrul celor 10 UAT urbane în 2019 era 815.48 – ceea ce demonstrează că orașul deține în prezent o suprafață administrativă întinsă.
Mai mult decât atât, conform datelor INS, între 2014 și 2019 rata medie de creștere a densității populației în Rasnov este de 0.0096 (114.8 locuitori/km2 în 2014, 115.2 in 2015, 116.5 in 2016, 118,1 in 2018 si 120,4 in 2019). Dacă proiectăm aceasta rata de creștere în viitor (menținând constantă suprafața orașului), obținem o densitate de 133.2 în 2030. Rezultă o creștere a densității cu 16%. Trebuie să înțelegem cum explică asta creșterea intravilanului cu 188%.

“În ultimele decenii, localitățile din România se confruntă cu două tendințe opuse şi cu manifestare teritorială asimetrică: pe de o parte, un declin demografic accentuat cauzat de îmbătrânirea populaţiei, scăderea natalităţii şi migraţiei, şi, pe de altă parte, o concentrare a populației în zonele periurbane ale marilor orașe concomitentă cu depopularea zonelor rurale izolate. Aceste tendințe generează:decalaje socioeconomice între zonele urbane de importanță regională, inclusiv zonele rurale periurbane ale acestora, orașele secundare de importanță zonală şi oraşele mici foste monoindustriale şi zonele rurale izolate; și o concentrare a populaţiei care determină modele de expansiune urbană haotică și nesustenabilă în zonele periurbane ale marilor oraşe, simultan cu scăderea calității vieții în centrele urbane. Conform analizelor efectuate pentru Strategia Naţională de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035 – Politica Urbană a României (SNDU), la nivel național oraşele se confruntă cu două provocări spaţiale distincte:
—
Provocări legate de expansiunea urbană observat atât în oraşele dinamice din punct de vedere economic, cât şi în cele mai puțin fenomenul de expansiune urbană poate fi prospere, cu o populație în scădere (în perioada 1993-2018, suprafața totală a intravilanului celor 319 oraşe s-a dublat). Orașele în expansiune au cunoscut vizibile extinderi urbane necontrolate și necoordonate, cu consecințe precum o infrastructură publică neadaptată (drumuri, apă/gaze, trotuare), dependenţa de automobil şi accesul redus la facilități (spații publice, şcoli, spitale, zone de recreere, accesul tinerilor la locuinţă). Având în vedere că populația a 33 dintre reşedinţele de judeţ a scăzut începând cu 2006, consumul excesiv de terenuri şi expansiunea urbană au fost cauzate de factori precum creşterea slab coordonată între aşezările vecine şi incapacitatea de a controla dezvoltarea speculativă (cauzate inclusiv de lipsa unei viziuni strategice comune şi a unor documentații de urbanism actualizate şi digitalizate).
Provocări legate de scăderea calităţii vieţii în centrul urban – atât oraşele în creştere, cât şi cele în declin cunosc o contracție spaţială, însoţită de micşorarea infrastructurii sociale şi pietonale, precum şi de o vitalitate socială redusă, eforturile de regenerare fiind insuficiente şi distribuite inegal. Toate acestea au dus la declinul demografic, la îmbătrânirea țesutului arhitectonic (inclusiv a clădirilor publice) şi la întărirea segregării sociale. Evoluţia în timp a arătat că oraşele nu sunt pregătite strategic şi operațional să gestioneze nici afluxul de populație nouă care pune presiune pe infrastructura existentă, nici declinul centrelor urbane, care în lipsa unor investiţii constante în spații publice şi servicii urbane de calitate, au fost abandonate de foştii locatari în favoarea locuirii periurbane şi nici degradarea imobiliar-edilitară a centrelor oraşelor odată cu înlocuirea foştilor citadini cu noi locatari în căutare de oportunităţi
Având în vedere această problematică națională a „extinderilor necontrolate şi necoordonate” (vizibilă și recunoscută chiar la nivelul documentelor strategice guvernamentale), scopul P.U.G. Oraş Râşnov este fundamentat pe de o parte de propriile studii de fundamentare (în număr de 12), pe de altă parte de analizele teritoriale la nivel naţional (Hotărârea 1575/2022);”

Solicităm extinderea zonei intravilane excluzand sau minimizand zonele care sunt în prezent pășuni, pajiști și fânețe și au rol în ecosisteme. Conform PUG-ului propus, pajiștile din zonele Trup Cabana Diham, Trup Cabana Steaua, Trup Glăjerie și Trup Cheia urmează să fie excluse din circuitul agricol.

Conform https://agriculture.ec.europa.eu/common-agricultural-policy/income-support/greening_en#:~:text=The%20ratio%20of%20permanent%20grassland,permanent%20grassland%20in%20these%20areas, raportul dintre pajiștile permanente și terenurile agricole este stabilit de țările UE la nivel național sau regional (cu o marjă de flexibilitate de 5%). În plus, țările UE desemnează zone de pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic.

Ministerul Agriculturii trebuie să mențină constante suprafețele ocupate de pajiști permanente:

“(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin intermediul registrului agricol va centraliza anual suprafeţele din categoria de folosinţă pajişti permanente pentru verificarea, controlul şi menţinerea suprafeţei totale ocupate cu pajişti în România la data de 1 ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut în art. 6 alin. (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003.”

Ordonanță de urgență 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 prevede ca pajiștile permanente din extravilanul localităților sunt terenuri consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care pot include și alte specii precum arbuști și/sau arbori, dar trebuie să rămână predominante iarba și alte plante furajere. Aceasta lege interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor, cu excepția unor situații prevăzute de lege, care necesită avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și realocarea și/sau compensarea anticipată a suprafețelor respective. Este interzisă includerea pajiștilor în intravilanul localităților.

În acest context, conform legii mai sus mentionate, trebuie să înțelegem dacă intră în responsabilitatea orașului Râșnov să realoce sau să compenseze anticipat suprafețele respective, care se întind pe sute sau chiar mii de hectare. De asemenea, trebuie specificat în PUG care sunt avantajele acestei decizii și cum intenționează orașul Râșnov să compenseze aceste suprafețe, dacă va fi cazul.

Chiar daca nu va fi vorba de o compensație financiară, consider că este esențial să se evite includerea zonelor cu rol important în ecosisteme în intravilan, cu excepția cazurilor în care este absolut necesar și nu există nicio altă soluție alternativă.

“Dacă propunerea preliminară a P.U.G. a cuprins pajişti sau păduri în intravilan, protejate conform legislaţiei în vigoare, avizatorii din domeniu (DAJ – OSPA, RN Romsilva, ANIF, etc.) vor solicita scoaterea acestora din intravilanul propus, obligația noastră fiind aceea de a ne conforma. Până la data prezentei nu am primit un inventar al domeniului public şi privat, aprobat prin HCL. şi transpus pe planuri cadastrale, care să ne arate concret care sunt proprietățile U.A.T.-ului.;”

În legătură cu zonele de pădure care sunt propuse să fie incluse în intravilanul construibil, este necesar să obținem mai multe informații cu privire la acestea. Ne-ar interesa să aflăm care este suprafața propusă pentru conversie și care este statutul lor actual conform Legii 46/2008 – Codul Silvic, Art. 7, punctul 4, care specifică că „este interzisă includerea pădurilor în intravilan”. Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm să ne comunicați mai multe detalii despre abordarea planificată pentru aceste păduri.

“Dacă propunerea preliminară a P.U.G. a cuprins pajiști sau păduri în intravilan, protejate conform legislaţiei în vigoare, avizatorii din domeniu (DAJ – OSPA, RN Romsilva, ANIF, etc.) vor solicita scoaterea acestora din intravilanul propus, obligația noastră fiind aceea de a ne conforma. Până la data prezentei nu am primit un inventar al domeniului public şi privat, aprobat prin HCL. şi transpus pe planuri cadastrale, care să ne arate concret care sunt proprietățile U.A.T.-ului.;”

Conform CODULUI AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR Art. 209, punctul 5) Extinderea localităților montane: “Orice dezvoltare cu caracter turistic în zona montană este considerată zonă de identitate urbană și se realizează în baza unui studiu de impact asupra peisajului și cu respectarea reglementărilor din zonele de dezvoltare economică, stabilite prin planurile urbanistice generale;”
Propunerea de extindere a intravilanului din noul PUG nu este însoțită de un astfel de studiu, ceea ce este de înțeles, întrucât la momentul începerii elaborării propunerii PUG, noul cod nu era publicat. Totusi, trebuie să luăm în considerare că acest PUG va fi valabil pentru următorii 10 ani (minim). Prin urmare, este important să ne aliniem principiilor moderne de planificare urbana si noilor reglementări ale codului urbanismului pentru a asigura conformitatea și legalitatea acțiunilor noastre în planificarea urbană.

“Studiul de peisaj ca studiu de fundamentare al P.U.G. a fost elaborat, predat şi recepționat. Studiu de impact este solicitat de A.P.M. doar la primul grup de lucru în cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu şi este un Raport special întocmit de o persoană/SC agreată de agenţie şi în care sunt specificate clar aspectele negative ale extinderii intravilanului asupra ariilor protejate;”

În conformitate cu Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, elaborarea Planului Urbanistic General (PUG) este obligatorie pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, atât pentru teritoriul intravilan cât și pentru cel extravilan. PUG-ul cuprinde reglementări urbanistice aplicabile la nivelul întregii unități administrative-teritoriale, inclusiv stabilirea zonelor verzi, centurilor verzi, infrastructurilor verzi și verzi-albastre, precum și a culoarelor ecologice. Infrastructurile verzi și verzi-albastre sunt componente esențiale ale planificării urbane durabile, fiind utilizate pentru conservarea biodiversității, a resurselor naturale și a peisajelor naturale, având un impact major asupra sănătății și bunăstării comunității. În ciuda acestui fapt, aceste zone lipsesc în noul PUG, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru protejarea mediului și a patrimoniului natural și cultural al zonei.

“Dacă prin infrastructură verde-albastră înțelegem – rețea acvatică care susţine specii locale, menține procesele ecologice naturale, împiedică inundațiile, susține resursele de aer şi apă şi contribuie la sănătatea şi calitatea vieţii comunităților locale, completat de „Blue Green City” („Blue and Green Infrastructure for Sustainable Cities”), finanţat prin Programul Interreg Europe (este un proiect dezvoltat în parteneriat de către opt regiuni ale Uniunii Europene, cu scopul de a promova infrastructura verde-albastră ca parte integrantă a unei strategii de conservare a patrimoniului natural local şi regional), coroborat cu prevederile Legii 350/2001, art. 46, alin. 3, lit. d şi din analizele sectoriale întreprinse la etapa de studii de fundamentare putem afirma că P.U.G. Râşnov are ca preocupare principală implementarea măsurilor din strategiile locale cu privire la ape, păduri şi protejarea mediului;”

În ultimul PUG “Zona destinata locuirii este zona cu cea mai mare importantă ocupând majoritatea suprafeței intravilanului existent, respectiv 61,49%.”. În actualul PUG vedem în tabelul Bilant Teritorial (de la pagina 19 a documentului PUG ORAS RASNOV – planșe_propuneri) ca zonele M4 vor totaliza 1173.58 Ha, sau 42.24% S.L. din intravilanul propus total. În acest context, este important să evaluăm corelația acestor schimbări cu Bugetul orașului Rasnov și cu planul de investiții. De asemenea, trebuie să analizăm modul în care proiectele de investiții se îmbină cu propunerile de extindere în teritoriu si cu natura extinderii.

“NU se poate vorbi de o „zonă predominantă” în cadrul oraşului Râşnov, ci de vocația principală a UAT Râşnov, în general, şi de funcțiunea predominantă la nivelul organismului urban în abordarea structurii urbane în special şi particular. Există numeroase teorii şi concepte mai vechi şi mai noi (dar la fel de vechi) care atestă indubitabil transferul „zonning”-ului dur şi inflexibil (mono- functional), de la zonele funcționale clasice – de locuit, de producţie, de comerţ – la o flexibilizare „mai rigidă” a împărţirii pe zone funcționale și de încurajare a mixității funcționale.
Dinamica teritorială a UAT Râşnov şi a teritoriului adiacent (inclusiv zona metropolitană Braşov, culoarul Rucăr-Bran, zona Fundata-Fundătica) incumbă direcționarea dezvoltării viitoare a structurii urbane şi cvasi-rurale a UAT Râşnov către zone funcționale adaptate cerinţelor utilizatorilor.
Oraşul Râşnov nu are o structură urbană conform accepțiunii și uzanțelor din domeniu (oraşul ca sistem – Shnell & Shuldmer, Regulski, Beer, Cardareli – definitia in sensul existentei unui sistem teritorial (spatiu), si unei structuri functionale (model organizatoric) sunt lucruri importante. Model morfologic si model organizatoric sau forma orasului si organizare urbana) care să prezinte o functie/funcțiune predominantă, respectiv cea de locuire. Da, putem afirma că Râşnovul a fost centru de cazare pentru forța de muncă a industriei din zonă, dar are la bază şi prezintă în continuare puternice caracteristici rurale. Rolul funcţional şi teritorial căpătat în timp (inclusiv cel de staţiune turistică de interes naţional) presupune o abordare diferită a dezvoltării viitoare;”

La pagina 12 a documentului cu Planse Propuneri PUG apare suprafață de 705 Ha. Intravilan Existent. La pagina 18, în tabelul cu Bilant Teritorial, avem 962.38 Ha Intravilan Existent, la fel și în documentul PUG Regulament RLU: “Suprafaţa intravilanului existent al Orașului Râșnov, la data demarãrii documentaţiei, este de 962.38Ha.”. Este necesar să înțelegem de unde vine diferența de 257.38 Ha. Dacă este o greșeală, aceasta trebuie corectată pentru a nu lăsa loc interpretărilor.

“Clarificarea suprafeței intravilanului existent este la fel de dificilă ca operaţiunea de găsire a punctului de origine a unei nebuloase. O suprafață este trecută în bilanțul teritorial din planşa de reglementări a P.U.G. aprobat, o suprafaţă este în Memoriul aferent aceluiaşi P.U.G. şi altă suprafaţă este raportată la Direcția Județeană de Statistică (aici suprafața raportată ţine şi de suma din bugetul județean/naţional pe care un UAT îl primeşte la execuția bugetară anuală);

În Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor CARTEA I. PARTEA I. Titlul I. Capitolul I. Art. 8 regăsim: “Obiectivele principale ale activității de amenajare a teritoriului sunt:
c) utilizarea rațională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a intravilanului și conservarea terenurilor agricole;
d) conservarea și dezvoltarea diversității culturale și protecția patrimoniului cultural;
e) protecția mediului și a peisajelor, prezervarea calității aerului, apei, solului și subsolului, resurselor naturale, biodiversității, ecosistemelor, spațiilor verzi precum și crearea, prezervarea și reconstituirea sau regenerarea continuităților ecologice;
f) combaterea schimbărilor climatice și asigurarea rezilienței la acestea;
g) prevenirea riscurilor naturale, tehnologice, industriale și a degradării calității mediului;
h) gestiunea mobilității durabile;

În acest context, se poate sugera o analiză atentă a propunerii de extindere a suprafeței intravilanului pentru orașul Râșnov în cadrul noului Plan Urbanistic General (PUG). Evaluarea trebuie să țină cont de respectarea principiilor și obiectivelor prevăzute în Codul Urbanismului. Aceasta ar putea contribui la evitarea unei extinderi necontrolate a intravilanului și a deteriorării calității mediului.

De asemenea, ar fi util să se verifice în ce măsură noul PUG respectă prevederile noului Cod al Urbanismului, în special Articolul 45, care se referă la „asigurarea unei bune structuri urbane și un nivel optim de densitate a populației, generând localități compacte ce utilizează în mod durabil teritoriul”. O analiză detaliată a modului în care aceste prevederi sunt integrate în PUG poate contribui la o planificare urbană sustenabilă și la realizarea unui echilibru corespunzător între dezvoltare și protecția mediului în Râșnov.

“Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcțiilor (COD ATU-C) NU este o lege promulgată şi în vigoare. De asemenea nu se cunoaşte forma finală a acestui act legislativ (chiar subsemnatul a fost solicitat de doamna director Anca Ginavar din cadrul MLPDA să opineze câteva observații pe forma care a intrat în Parlamentul României, la data prezentei);”

Conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Capitolul 1, Articolul 5 (1) Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă și dezvoltare proprie.

În centrul noului Cod al Amenajării, Urbanismului și Construcțiilor se pune și mai mult accentul pe ideea de dezvoltare durabilă. Această idee este repetată de mai multe ori în CARTEA I. PARTEA I. Titlul I. Capitolul I. Obiectivul acestui cod este să ofere un cadru normativ pentru dezvoltarea durabilă și echilibrată a întregului teritoriu național, cu respectarea interesului public și a principiilor activității de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Conform LEGII Nr. 197/2018 din 20 iulie 2018, “(5) Prin dezvoltarea durabilă și incluzivă a zonei montane se înțelege un proces inițiat, condus și controlat de către populația zonei montane cu sprijinul statului român, prin dezvoltarea activităților economice specifice, care asigură păstrarea tradițiilor, a identității culturale, protejarea patrimoniului cultural, menținerea biodiversității și protejarea naturii și a peisajelor, în vederea creșterii atractivității și calității vieții în zonele montane.”

Potrivit Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, “dezvoltarea durabilă este definită de o serie de aspecte:
– Compatibilitatea dintre mediul antropic şi mediul natural;
– Egalitatea de şanse între generaţii care coexistă şi se succed în timp şi spaţiu;
– Situarea pe primul plan al securităţii ecologice în locul maximizării profitului;
– Compatibilitatea strategiilor naţionale de dezvoltare cu cerinţele extinderii interdependenţelor în plan geoeconomic şi ecologic;
– Asigurarea bunăstării generale punând accentul pe calitatea creşterii economice durabile;
– Integrarea organică dintre capitalul natural şi cel uman, în cadrul unei categorii globale ce îşi redefineşte obiectivele economice şi sociale şi îşi extinde orizontul de cuprindere în timp şi spaţiu;
– Trecerea la o nouă strategie cu faţă natural-umană, în care obiectivele dezvoltării economice şi sociale să fie subordonate deopotrivă dezvoltării omului şi însănătoşirii mediului.”

Dezvoltarea durabilă este importantă pentru că ne permite să ne dezvoltăm și să creștem ca societate fără a epuiza resursele naturale pentru viitor. În Râșnov, limitarea extinderii suprafeței intravilane este crucială pentru a menține un echilibru între nevoile de dezvoltare și impactul asupra mediului înconjurător. Astfel, dezvoltarea sustenabilă este esențială pentru comunitatea noastră și pentru viitorul nostru.

Extinderea suprafeței intravilane cu 188% în orașul Rasnov ar putea compromite dezvoltarea durabilă a comunității noastre, reducând resursele naturale disponibile pentru generațiile viitoare și afectând echilibrul dinamic între sistemele umane și naturale. Prin urmare, este important să se găsească un echilibru între nevoile de dezvoltare a proprietății și protejarea mediului înconjurător pentru a ne asigura că comunitatea noastră se dezvoltă în mod sustenabil și responsabil.

“În 2015 Adunarea Generală ONU a adoptat Ordinea de zi pentru dezvoltare durabilă în cadrul căreia reprezentanţii unui număr de 193 de guverne au semnat un pachet extrem de ambitios de obiective ale dezvoltării durabile (ODD), denumit Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Acest pachet de 17 ODD înlocuieşte cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) cuprinse în textul Declarației Mileniului adoptată în septembrie 2000 la ONU. Între cele două summituri, diferenţa a constat în faptul că în timp ce obiectivele mileniului erau orientate spre dezvoltarea ţărilor sărace ale lumii, cel de-al doilea acoperă problematica dezvoltării întregii planete.
Imaginea globală este dată pe de o parte de cele 17 obiective generale ale dezvoltării durabile, 169 de sub-obiective reprezentând o detaliere a obiectivelor generale şi indicatori ai dezvoltării. În linii generale, trebuie subliniat faptul că scopul dezvoltării durabile, aşa cum a fost definit în context internaţional şi a fost preluat şi în Strategiile naționale ale statelor, constă în asigurarea unui echilibru între dezvoltarea economică, supravegherea protecției mediului şi satisfacerea necesităţilor sociale subsumate îmbunătăţirii calităţii vieții și bunăstării pentru generațiile prezente şi cele viitoare.

Dezideratele Dezvoltării Durabile mai sus menționate vor fi spaţializate şi vor căpăta aspect de lege locală odată cu aprobarea P.U.G., după intregrarea măsurilor prevăzute în strategiile locale şi conformarea priorităților ce se vor stabili la etapa de avizare de către Agenţia pentru Protecția Mediului;”

În conformitate cu Noua Cartă de la Leipzig din 2020, se prevede reducerea expansiunii urbane prin prioritizarea neînnoirii și regenerării complexe a zonelor urbane, inclusiv prin reutilizarea siturilor industriale abandonate sau în ruină (numite și „brownfield”), pentru a limita impermeabilizarea solului.

Conform Ordonanţei de urgenţă 183/2022-12-28, Conform rezultatelor intermediare aferente procesului de elaborare a Politicii Urbane a României, demers inițiat la nivelul MDLPA cu suport tehnic din partea Băncii Mondiale: “orașele ar trebui să își pună în valoare punctele forte inerente, înglobate în țesutul lor dens și variat, iar regenerarea urbană ar trebui să reprezinte un instrument în inversarea tendinței actuale de expansiune.”

În plus, în Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor CARTEA I. PARTEA I. Titlul I. Capitolul I. Art. 9 regăsim Obiectivele activității de urbanism. Astfel: “Obiectivele principale ale activității de urbanism sunt:
– îmbunătățirea condițiilor de viață prin valorificarea resurselor teritoriului și ale comunităților, prin asigurarea unei dezvoltări coerente a accesului la infrastructură și rețele edilitare, prin protejarea mediului și îmbunătățirea calității aerului;
– crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale persoanelor cu dizabilități;
– utilizarea eficientă a terenurilor în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate;
– controlul extinderii zonelor construite și combaterea expansiunii urbane necontrolate.

Expansiunea urbană se referă la zonele urbane cu densitate redusă, care sunt răspândite și accesibile în mare parte doar prin mașină. Conform noului PUG, zone izolate și îndepărtate de centrul orașului ar urma să fie incluse într-o extindere a suprafeței intravilane cu 188%, incurajand o expansiune urbană necontrolată și cu efecte negative pe termen lung. Aceste zone ocupă suprafețe mari de teren și creează distanțe mari între case, locuri de muncă, servicii și zone de agrement. Această dezvoltare, adesea necontrolată, duce la o segregare crescută între funcțiile rezidențiale și cele comerciale și are efecte negative asupra mediului înconjurător, economiei și societății în ansamblu.

Aceste efecte includ costuri ridicate pentru administrații locale și populație, pierderi sociale prin izolare și segregare, distrugerea mediului și punerea intereselor private înaintea celor publice. În plus, negarea specificului unui oraș, acela de spațiu de contact social, mixitate funcțională și socială, de spații construite la scara pietonului, este un efect suplimentar.

Cererea crescută pentru locuințe, resurse alimentare, transport și turism se reflectă în nevoia crescută de teritoriu, iar terenurile agricole din jurul orașelor sunt adesea evaluate la prețuri mici, facilitând astfel expansiunea urbană. Cu toate acestea, aceasta nu este o soluție corectă și economică.

“Reducerea nevoii de deplasare, crearea unor alternative mai sustenabile pentru maşina privată, crearea de locuințe suficiente şi de înaltă calitate în interiorul oraşului, şi asigurarea accesului la zone verzi sunt câteva dintre soluțiile pentru reducerea expansiunii urbane, soluții pe care le integrează în conceptul de ansamblu al propunerilor. P.U.G. poate coordona şi reglementa extinderea/expansiunea teritorială, dar nu poate controla modul în care administrația locală gestionează fenomenul migrației către periferie, punctual. Aici este şi „vina” utilizatorului, cel care vrea „neapărat să aibă o casă cu grădină”.

Adesea, expansiunea urbana este rezultatul unui anumit stil de viata, care implica o masina personala si preferinta pentru locuintele unifamiliale, inconjurate de o gradina. Pe langa alegerile individuale, fenomenul este influentat de o varietate de factori socio-economici, precum si disponibilitatea si pretul terenurilor si locuintelor, demografia, mobilitatea crescuta, factorii culturali, accesibilitatea, precum si calitatea si atractivitatea variabila a zonelor din interiorul orasului.
Totusi, în timp ce unii oameni aleg să locuiasca in zone exterioare sau suburbane, altii sunt fortati de circumstante socio-economice. De exemplu, atunci cand o persoana nu îşi permite sa locuiasca in oras, dar are acces la un mijloc de transport care permite naveta, mutarea in suburbie poate deveni o optiune mai buna la nivel personal.
Desi exista multi factori care influenteaza expansiunea urbana, transportul joaca unul dintre cele mai importante roluri, ridicand intrebari complexe pentru planificarea urbana. Zonele extinse sunt adesea izolate, situate relativ departe de centrele orasului si de alte zone similare, iar accesul la ele este inutil de lung, ceea ce prezinta diverse dezavantaje sociale si pentru mediu (timp pierdut pe naveta, emisii etc.).
Cred ca sunt perfect indreptatite observatiile/ sugestiile de la pct 13, 16 si 17, dar cred ca acestea trebuie manifestate (sau ar fi trebuit aduse la cunoştinţă) şi la momentul aprobării celor peste 200 de P.U.Z.-uri din zonele extravilane ale localității.

Principiile Dezvoltării Durabile şi cele legate de Reducere Expansiunii Urbane pot (şi vor fi) incluse în P.U.G., Memoriul General, dar vor rămâne la modul de „recomandări” fără măsuri concrete în strategiile locale şi dacă nu sunt „proiectate” în investiţii reale, cu beneficii reale.

Cele 4 caracteristici fundamentale ale P.U.G., definite de Legea 350 din 2001 sunt: (1) caracterul director, (2) caracterul strategic, (3) caracterul de reglementare (specifica) si (4) caracterul de instrument de planificare operationala. Reglementarea şi normarea utilizarii terenurilor din punct de vedere calitativ şi cantitativ, constituie misiunea principala a oricarui Plan Urbanistic General.
Pct. 13, 16 şi 17 vor fi integrate ca abordare în partea scrisă a P.U.G., în partea de introducere a Memoriului General (a se consulta varianta de Memoriu General revizuită).”

În Cartea I, Partea I, Titlul I, Capitolul I, Art. 7 din Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor sunt enunțate mai multe principii importante, printre care si:
f) principiul proporționalității – activitatea de amenajare a teritoriului și activitatea de urbanism trebuie să asigure echilibrul între interesul public și cel privat, cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
g) principiul protecției mediului și patrimoniului cultural – activitatea de amenajare a teritoriului și activitatea de urbanism se realizează cu respectarea dispozițiilor aplicabile în protecția mediului și a patrimoniului cultural, urmărind conservarea resurselor naturale și culturale și prevenirea efectelor negative asupra mediului și patrimoniului, atenuarea efectelor negative deja produse, precum și punerea în valoare a acestor resurse.
h) principiul utilizării eficiente a resurselor – activitatea de amenajare a teritoriului și activitatea de urbanism se realizează în acord cu necesitatea utilizării eficiente a resurselor și asigurarea posibilității unei dezvoltări durabile în concordanță cu principiile economiei circulare.
i) principiul utilizării durabile a teritoriului – activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism se realizează fără a epuiza resursele naturale disponibile și fără a distruge mediul, respectiv fără a afecta posibilitățile de a satisface nevoile de resurse naturale ale generațiilor următoare.”

În Capitolul III, Secțiunea 1 – Strategia de dezvoltare teritorială a României, Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor impune obligația de a respecta anumite obiective strategice, cum ar fi:
– conservarea, protejarea, reabilitarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural;
– conservarea biodiversității și promovarea soluțiilor bazate pe natură;
– promovarea și valorificarea zonelor turistice și a zonelor cu potențial turistic.”

De asemenea, Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor prevede în Art. 45, punctul (2)) PUG cuprinde reglementări urbanistice, aplicabile la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale, cu privire la:
x) delimitarea peisajelor protejate de interes local;
y) delimitarea zonelor de importanță pentru identitatea urbană, astfel cum sunt zonele centrale, fronturile la apă, peisajele cu valori culturale și/sau naturale de importanță locală, cornișe, vârfuri, coame și perspective urbane emblematice;
z) reguli clare de protejare a spațiilor verzi sau a ecosistemelor naturale și identificarea terenurilor ce ar putea fi transformate în spații verzi, asigurându-se astfel accesul populației la zonele de loisir și agrement;

Pentru a asigura protejarea mediului, utilizarea eficientă a resurselor și dezvoltarea durabilă a orașului și a întregii țări, este esențial ca noul PUG să respecte în mod corespunzător legile și principiile din Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor. Ignorarea acestor legi și principii poate avea consecințe negative, cum ar fi deteriorarea mediului, a patrimoniului natural și cultural al României, precum și pierderea unor valori istorice și artistice. În acest sens, se recomandă o atenție deosebită acordată respectării acestor principii, în vederea protejării și conservării valorilor noastre și pentru a evita impactul negativ asupra orașului, țării și a cetățenilor.

“Sunt preluate în P.U.G. concluziile relevante şi recomandările Studiului de Mediu şi elementele principale ale Studiului Istoric General (cu propunerile adecvate pentru protejarea patrimoniului construit). Fiecare avizator în parte (A.P.M. pe partea de mediu și DJCPN-CZMI-CNMI pe partea de patrimoniu construit) vor analiza și vor face eventuale propuneri de corectare/completare a studiilor și de prezentare a unei variante finale viabile (studiile de fundamentare antemențioante sunt elaborate de specialiști în domeniul respectiv, care vor participa și la etapa de avizare);”

O suprafață considerabilă din totalul suprafeței propuse pentru includerea în intravilan construibil se afla în:
– Trup Cabana Diham
– Trup Cabana Steaua
– Trup Glăjerie
– Trup Cheia
– Trup Cumidava

Conform încadrării teritoriului administrativ din PUG-ului care este încă în vigoare (elaborat în 1997 și prelungit până în prezent), zonele propuse pentru includere în intravilan sunt preponderent păduri, pășuni, fânețe, teren arabil.

Zonele propuse pentru a fi incluse în zona intravilan, Trup Glăjerie, Trup Cabana Diham, Trup Cabana Forban si Trup Cheia au un caracter pronunțat pastoral și o valoare mare din punct de vedere peisagistic și ecologic.

Aceste zone se bucură de un cadru natural deosebit, fiind situate în apropierea Parcului Național Bucegi, sitului Natura 2000 și a Rezervației Peisagistice Postăvarul (sit SCI), iar unele dintre ele sunt chiar limitrofe acestor arii protejate.

Misiunea ariilor protejate este de a conserva cadrul natural și cultural și de a păstra identitatea locului. Principiile pentru dezvoltarea durabilă a acestor arii protejate pot fi preluate și aplicate asupra întregii zone de padure si faneata din Rasnov, având în vedere că aceasta prezintă același parcurs, evoluție și identitate pastorală, în întregul ei.

Deși aceste zone sunt vulnerabile în fața avântului turistic, care le poate schimba vizibil structura specifică, ele își păstrează încă identitatea proprie, tributară principalului resort economic în jurul căreia s-a dezvoltat: economia pastorală și acvacultura. Așezările din aceste zone s-au format în timp, printr-un proces organic, creându-și o identitate proprie. Specificul unei zone se referă la acel caracter definitoriu, ușor de identificat, ilustrat într-o anumită unitate în diversitate.

Peisajul cultural al zonei s-a conturat ca expresie a interacțiunii dintre factorul uman și cadrul natural. Astfel, în prezent, în Trup Glăjerie, se regăsesc multiple Păstrăvării (Regatul Păstrăvului, Păstrăvăria Ursu, Hacienda Rasnov, Pastravaria Valea Glăjeriei), multiple ferme (printre care Ferma agroturistica Floare de Maces, Ferma „Zmeura din Inima Bucegilor”), sere (Sera Nicdarian), stâne și centre ecvestre (Maggie’s Ranch, Centrul de echitație Panicel). Aceste zone, cu locuințele și zonele cultivate și de creștere a animalelor au fost amenajate organic, fără un plan prestabilit, în funcție de nevoile imediate ale oamenilor, prin transmiterea din generație în generație a unui mod de existență specific și a unei tradiții agriculturale. Așezarea în teritoriu reflectă cunoașterea mediului înconjurător și a avut ca rezultat o adaptare remarcabilă la condițiile locale. Tradiția construirii este de fapt o reflexie a condițiilor de mediu ale cadrului natural. Materialele de proveniență locală, așezarea pe sit și orientarea, toate țin cont de relief și climă.

Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000) definește noțiunea de peisaj ca o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populație, al cărui caracter este rezultatul interacțiunii factorilor naturali și/sau umani și subliniază importanța conservării peisajelor, nu atât pentru valoarea estetică, cât, mai ales, pentru calitatea vieții umane și naturale. În funcție de gradul de intervenție umană asupra mediului se identifică peisaje naturale – neafectate de acțiunile umane și peisaje culturale – rezultate prin modelarea antropică în diferite proporții. În zona Râșnov, peisajele naturale conțin o mare diversitate biologică, aflată în strânsă legătură și dependență cu așezările și activitățile umane. În funcție de caracteristicile fizice, peisajul locuit se împarte în următoarele categorii: teren amenajat (hortus), cu așezări umane (locuițe permanente, odăi, saivane sezoniere sau stâne etc.), teren transformat (ager) în scopuri agricole sau pastorale (grădini, livezi, fânețe, pășuni etc.), teren conservat (saltus) în care elementele fizice (relief, vegetație) nu sunt modelate de către om. Terenurile conservate sunt zone de refugiu pentru faună și floră, surse de fructe, ciuperci, plante medicinale, dar și de legende locale. Raportul dintre aceste categorii de spații, statornicit în mod tradițional, trebuie să rămână neschimbat, pentru conservarea specificului local. Prin respectarea principiilor de conservare a peisajelor și a specificului local, se asigură o calitate superioară a vieții umane și a mediului natural.

Dorim ca orice intervenție în peisaj trebuie să fie atent studiată și integrată armonios, evitându-se contrastul sau accentul negativ. Schimbarea destinației și construcțiile agresive în zonele tradiționale vor afecta patrimoniul turistic natural și vor avea un impact negativ asupra mediului și economiei locale, lucru pe care dorim să il evităm prin acest PUG.
Acest PUG trebuie să fie axat pe conservarea cadrului natural și cultural, care în ansamblul său conferă identitate locului și locuitorilor, la rândul lor responsabili de transmiterea acestei moșteniri către viitor.

“Sunt preluate în P.U.G. concluziile relevante şi recomandările Studiului de Mediu şi elementele principale ale Studiului Istoric General (cu propunerile adecvate pentru protejarea patrimoniului construit). Fiecare avizator în parte (A.P.M. pe partea de mediu şi DJCPN-CZMI-CNMI pe partea de patrimoniu construit) vor analiza și vor face eventuale propuneri de corectare/completare a studiilor şi de prezentare a unei variante finale viabile (studiile de fundamentare antemențioante sunt elaborate de specialişti în domeniul respectiv, care vor participa şi la etapa de avizare) – nu este copiat răspunsul de la 18, ci este identic ca formulare;”

La pagina 15 din PUG_ORAS_RASNOV – planse_propuneri_2022 avem ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ PROPUSĂ pentru: Trup Cabana Diham, Trup Cabana Steaua, Trup Glajerie, Trup Cheia. Cea mai mare parte a acestor zone propuse pentru includerea în intravilan este încadrată ca M4 – ZONE MIXTE: ZONA ACTIVITĂȚI TURISTICE – CAZARE, AGREMENT. În tabelul Bilanț Teritorial (aflat la pagina 19 a documentului PUG ORAS RASNOV – planse_propuneri), zonele M4 totalizează 1173.58 Ha, sau 42.24% S.L. din intravilanul propus total, deci vor da caracterul și aspectul general al stațiunii turistice Râșnov.

La pagina 111 din PUG Regulament RLU se propune un POT maxim de 70% pentru zonele M4.

La pagina 111 din PUG Regulament RLU se propune un CUT maxim de 1,5 pentru zonele M4:

Acești indicatori urbanistici ar putea conduce la o densitate extrem de mare de construcții și o supraaglomerare în zonele M4 din Râșnov. De asemenea, aceasta ar putea duce la o schimbare radicală a caracterului cultural și natural actual al zonei și orașului, ceea ce ar putea duce la pierderea valorii istorice, ecologice și turistice a acesteia. De aceea vă solicit să refaceți acești indicatori.

Vă solicit să luați în calcul că de la intrarea în vigoare a PUGului anterior și până astăzi au fost emise o serie de PUZ-uri pentru introducerea în intravilan construibil a unor terenuri din aceste trupuri. Aceste PUZ-uri au în general prevăzute POT-uri și CUT-uri mici, potrivite acestor zone de păduri, pășuni, fânețe. Avem exemple de PUZ-uri din aceste zone, cu POT 11.54% și CUT 0.34%. Indicatorii propuși în noul PUG, POT de 70% și un CUT de 1,5 nu sunt deloc potriviți pentru aceste zone cu caracter pastoral și cu construcții răspândite, caracterizate de înălțime mică, CUT mic și POT mic. Râșnovenii alături de care am redactat acest document nu sunt de acord cu o densitate atât de mare de construcții în aceste zone care sunt adiacente Parcului Național Bucegi, sitului Natura 2000 și Rezervației Peisagistice Postăvarul.

În plus, având în vedere că PUZ-urile au rol de derogare, indicatorii urbanistici se pot modifica cu până la +20%. De aceea ei trebuie stabiliți prin PUG cât mai mici. Chiar și în PUG-ul în vigoare, regăsim următorul pasaj despre casele de vacanță:

“Casele de vacanță [..] – indicatorii urbanistici maximi (obișnuiți în alte țări europene), indiferent dacă regimul de înălțime este P sau P+1 sunt POT=20%, CUT = 0,2 mp.ADC/mp.teren – au nevoie un cadru natural de calitate – au un cadru construit specific (diferit de cel urban), cu dispunere liberă a clădirilor (lotizari pe principii peisagistice, nu cu geometrii și linearități urbane) – terenul caselor de vacanță trebuie să poată asigura parcarea pentru 1-2 automobile și să asigure discreția și confortul utilizării;” și următorul pasaj despre limita de înălțime în zonele St (Turistice):

“ARTICOLUL 10 – ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR – înălțimea maximă la cornișă a clădirilor va fi 10.00 m (P+2+m);”

Așadar, este impetuos necesar să se impună o limitare strictă prin PUG, similară cu cea de la construcțiile (PUZ-urile) existente deja în zona: POT de 20% și CUT de 0,2. De asemenea, trebuie stabilită limita de înălțime de 10.00 m.

“Vom analiza modalitățile de diferențiere a prevederilor în cadrul UTR M4 și le vom include în versiunea actualizată a RLU (a se consulta varianta de R.L.U. revizuită);”

Având în vedere că zonele M4 sunt planificate să aibă ponderea cea mai mare din totalul suprafeței intravilane, este necesar să existe un Ghid de Arhitectură locală pentru aceste zone. Dorim să luați în calcul importanța impunerii unui set de reguli estetice clare, definite într-un Ghid de Arhitectură al zonei. Aceste reguli au rolul de a proteja și dezvolta durabil zonele cu valoare peisagistică și culturală, având în vedere conservarea identității locale, așa cum am explicat pe larg la punctul 18. Putem lua ca exemplu de bune practici Ghidul elaborat pentru zona Bran.

O clădire este parte a peisajului, nu doar un punct de a privi în exterior. Orice construcție este parte a mediului, trebuie să fie într-o legătură naturală cu el și face parte, în același timp, din sistemul de locuire, de practici agricole și de producție locală. În peisaj, mediul natural trebuie să rămână elementul dominant iar obiectul nou construit trebuie să se integreze armonios contextului, punându-l în valoare.

Răspuns șef proiect: 21. “Nu există posibilitatea realizării unui Ghid de Arhitectură Locală pentru UTR M4. Există un Ghid elaborat de OAR, pentru arhitectura diferitelor zone din țară, din care se pot prelua o serie de recomandări (pentru zona arhitecturală din care face parte Râșnovul). Ce poate aduce în plus noul P.U.G. poate fi un Regulament Local Ilustrat, care odată atașat RLU poate căpăta la rândul său caracter de lege locală;”

În vechiul Plan Urbanistic General (PUG), la capitolul „Disfuncționalități”, identificăm, printre altele, următoarele aspecte:
Absența unei rezerve de terenuri, proprietate a administrației locale, pentru dezvoltarea funcțiilor de interes public.

Este imperios necesar să abordăm aceste disfuncționalități în cadrul noului Plan Urbanistic General (PUG) și să evităm agravarea problemelor prin crearea de noi zone izolate, care să fie lipsite de dotări complementare pentru locuitori, pentru care Primăria nu dispune de teren pentru a crea dotări complementare locuințelor, precum unități de învățământ, facilități medicale, zone comerciale pentru alimente și alte produse, facilități sportive și recreative, spații verzi și servicii diverse.

“Problema primăriei. Dacă are bani, poate cumpăra teren. Sau poate negocia schimburi.”

Un aspect preocupant al noului plan de urbanism este insuficiența numărului de școli și locuri la școală în raport cu numărul de locuințe existente și mai ales planificate. În timp ce dezvoltarea de noi locuințe colective este în curs, trebuie să luăm în considerare faptul că copiii care locuiesc în aceste zone nu vor avea suficiente opțiuni accesibile pentru educație. Această discrepanță dintre cererea și oferta de facilități educaționale ar putea afecta negativ accesul copiilor la învățământ și ar putea duce la suprasolicitarea școlilor existente.

Este esențial să asigurăm că dezvoltarea urbană este însoțită de investiții adecvate în infrastructură educațională. În mod specific, trebuie să existe o planificare corespunzătoare a construirii de noi școli și extinderea capacității existente pentru a face față nevoilor sporite ale comunității.

Astfel, este necesară o revizuire a planului de urbanism pentru a include prevederi clare și obligatorii privind construirea de noi școli și adaptarea numărului de locuri la școală în concordanță cu numărul de locuințe propuse și existente. Această măsură va contribui la asigurarea accesului adecvat la educație pentru copiii care locuiesc în noile locuințe colective și va promova dezvoltarea sustenabilă a comunității noastre.

“Cred că dezideratul enunțat de dumneavoastră ” necesitatea asigurarii accesului la educatie” intră la categoria „a greater good”, sau „creşterea calităţii vieţii”, care reprezintă cele mai bune intenţii ale oricui, dar care nu capătă şi o manifestare palpabilă. Ce poate face P.U.G. este să spaţializeze intenţia de a implementa pe viitor proiecte de dotări şi servicii (aici sau acolo), dar fără o bază reală a administraţiei (terenuri proprietate privată a UAT-ului) mi-e teamă că vor rămâne doar la stadiul de recomandare. NU se propun prin P.U.G. noi ansambluri de locuințe colective şi nici nu mai este loc în intravilan pentru astfel de proiecte, proiecte pe care oricum legea le obligă la asigurarea dotărilor necesare (dar care, fără un control eficient al APL, pot fi omise de către dezvoltator) – Legea 350/2001, art. 46, alin. 2 şi 3;”

În analiza situației existente, au fost identificate diverse disfuncționalități care necesită abordare și soluții adecvate în noul Plan Urbanistic General (PUG). Este esențial să luăm în considerare aceste aspecte și să evităm accentuarea lor. Principalele disfuncționalități identificate sunt următoarele:

“2.11. Disfunctionalitati
Din analiza situatiei existente, se desprind urmatoarele disfunctionalitati:
– Drumul este strabatut de pârâul Ghimbasel care nu este regularizat pe întregul parcurs;
– Orasul detine o valoroasa zona urbanistica de rezervatie de arhitectura care trebuie protejata si se impune de urgenta întocmirea unor documentatii de specialitate care sa reglementeze conditiile de construire, remodelare sau restaurare;
– În privinta fondului de locuinte existent, el se afla în mare parte în proprietate particulara si numai resursele acestora vor schimba situatia actuala;
– Confort scazut oferit de locuintele colective;
– Deficit de dotari complementare locuirii (dotari de învatamânt, sanatate, comert alimentar si nealimentar, sport si agrement, spatii verzi si servicii diverse);
– Lipsa rezervei de terenuri (terenuri libere proprietate a administratiei locale) pentru dezvoltarea functiunilor de interes public;
– Cresterea emisiilor de noxe gazoase si pulberi generate de agentii economici care utilizeaza echipamente uzate si neperformante, arderea necontrolata adeseurilor, a miristilor si a deseurilor vegetale, precum si intensitatea traficului rutier si parcul auto în cea mai mare parte neperformant.
– DN 73 traverseaza zona de locuit fapt ce îngreuneaza traficul pe drumul
National dar în acelasi timp creeaza si un numar mare de intersectii periculoase
în intravilanul orasului;
– Existenta multor intersectii neamenajate lipsite de vizibilitate;
– statiile de transport în comun sunt în partea carosabila constituind un
obstacol în derularea traficului;
– Este necesara regularizarea pârâului Ghimbasel pe tot parcursul lui pe
teritoriul orasului si malurile consolidate.
[..] Se impune cu prioritate identificarea de terenuri pentru amenajarea de noi parcaje, mai ales la dotarile existente si obiectivele de interes turistic (inclusiv pentru autocare/microbuze) si impunerea asigurarii locurilor de parcare/garare la constructiile noi, conform Regulamentului General de Urbanism.”

“Există un capitol din Memoriul General aferent P.U.G. care evidenţiază disfuncționalitățile identificate la nivelul localității, inclusiv în planșa 2 – de analiză a existentului. P.U.G.- ul vechi a fost realizat cu mijloacele tehnice adecvate perioadei de elaborare, deci cu numeroase erori, admisibile. Dar datorită practicii urbanismului derogatoriu, o mare parte a prevederilor P.U.G.-ului vechi au fost anulate prin P.U.Z.-uri (multe) aprobate în perioada dintre cele două P.U.G.-uri;”

În luna martie 2023, guvernul a adoptat Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, iar odată ce acesta va intra în vigoare, Legile 350/2001 și 50/1991 vor fi abrogate. Ca urmare, noul Plan Urbanistic General (PUG) trebuie să se conformeze prevederilor noului cod. În procesul de elaborare și implementare a noului PUG, este crucial să se ia în considerare cerințele și reglementările stabilite de noul cod, asigurând astfel o dezvoltare urbană în concordanță cu normele și standardele actuale în materie de amenajare a teritoriului și urbanism, atât în prezent, cât și de-a lungul perioadei de valabilitate a acestui Plan Urbanistic General.

Nu există un COD ATU-C. Legiuitorul a precizat faptul că toate documentațiile contractate înainte de intrarea în vigoare a noului act legislativ se vor redacta în continuare în conformitate cu prevederile legale la momentul contractării.